Serpentario Maravillas Tropicales – El Valle de Anton, Panama

Gasisem pe net informatia ca in El Valle de Anton s-ar afla un serpentariu unde poti interactiona cu serpi. Tocmai ce avusesem intalnirea cu sarpele meu verde, asa ca, entuziasmata si nerabdatoare sa ma apropii mai mult de aceste fiinte, am hotarat sa mergem sa vedem ce si cum. 

Pe drum

Dupa drumetia pe India Dormida, am luat-o la pas prin orasel, in cautarea serpentariului. Nu aveam informatii precise, insa stiam ca la un colt de strada vom gasi un indicator. Am tot mers si n-am gasit nimic. Intrebandu-i pe localnici, unii ne ghidau catre gradina zoologica, altii ne spuneau ca trebuie sa mai mergem un pic si vom gasi indicatorul cu pricina. Pana la urma am facut cale intoarsa spre locul in care parcasem masina si ne-am oprit sa luam o inghetata. Fata ce ne-a servit ne-a indrumat spre iesirea din oras; sa facem stanga, apoi iar stanga si la un moment dat vom nimeri in gradina unor oameni. Doar ca trebuia sa ne grabim. Era 4.30 dupa amiaza si serpentariul se inchidea la 5.

Am zbughit-o de la inghetata, ne-am suit in masina si am ajuns unde trebuia: o curte mare si verde, cu oameni ce se minunau de vietatile de acolo. Ne-a intampinat Bill –  un domn foarte simpatic, iubitor de animale, venit din Florida ca voluntar, atras de biodiversitatea din Panama.

 

Houdini si Congo

Imediat ne-a facut cunostinta cu Houdini, care, precum ii spune si numele, evadeaza din toate terariile. Ca nu cumva sa-l scapam din maini si sa-i punem viata in pericol, ne-am asezat pe o banca. In prima faza l-am privit de la distanta; imi batea inima prea tare si m-am gandit ca trebuie sa ma adun inainte de a lua contact cu vietatea. Imi revenisera in cap ganduri de pe vremurile in care imi era frica de serpi; stiam ca daca nu fac ordine in minte, animalul simte toata nelinistea mea si va reactiona in consecinta. Vedeam insa ca in jurul meu totul era calm: iubitul se imprietenise deja cu Houdini, Bill era foarte relaxat, iar sarpele dadea semne ca este in regula cu tot ce se intampla. Toate gandurile astea au durat putin, cat am facut cateva cadre, asa incat, cand am simtit ca haosul a fost rearanjat in mintea mea, l-am luat in brate pe Houdini.

Bill ne-a facut si o poza. De obicei nu tin sa apar fizic in fotografie alaturi de subiectele mele; imi este suficient ca am fost acolo si am surprins imaginile. Dar pe asta o las aici.

A fost o experienta revelatoare. Adevarul e ca biata mea minte venise acolo cu tot felul de inchipuri: de exemplu, mereu am avut impresia ca un sarpe este umed si lipicios!? Insa nimic nu se compara cu adevarul: Houdini era efectiv o bucata de muschi, neted, puternic – ii simteam contractiile in tot corpul atunci cand facea o miscare.

Dupa Houdini, Bill ni l-a adus pe Congo. Congo – dupa cum se poate observa si din titlul pe care il poarta – vine din Africa, ceea ce inseamna ca isi va petrece toata viata la serpentariul din El Valle. Nu poate fi eliberat, intrucat in Panama nu este habitatul sau natural.

M-am minunat ca atat Houdini cat si Congo erau foarte calmi in preajma noastra. Se faceau covrig si stateau in brate ca orice alt animal de companie. Congo si-a lasat la un moment dat capul pe mana iubitului meu, atingandu-l cu limbuta fina din cand in cand. Statea acolo ca o pisica ce torcea, iar eu il mangaiam conform imaginii pe care mi-o creasem. Tocmai din acest motiv l-am intrebat pe Bill daca serpii ne plac pe noi oamenii. Raspunsul lui m-a trezit putin din visare: el considera ca serpii ne tolereaza; atata timp cat le dam mancare, pentru ei e multumitor.

 

Serpentario Maravillas Tropicales

Bill era foarte entuziasmat sa ne vorbeasca de biodiversitatea din Panama si ne-a invatat tot felul de trucuri pentru a recunoaste serpi inofensivi si serpi periculosi pe teritoiul Americii Centrale si de Sud: detalii ce tin de luciul pielii, de forma capului (sageata sau creion), de inelele colorate de pe piele. Se afla la serpentariu de 7 ani si in tot acest timp nu a mai avut vizitatori din Romania. Era curios sa afle despre fauna din tara noastra.

Serpentariul din El Valle exista din dragostea oamenilor pentru reptile. Cum am spus, este amenajat in curtea casei unor oameni. Initial au vrut sa salveze animalele ranite sau pe cele pe care oamenii le cumparau drept animale de companie apoi nu le mai voiau. Cu timpul s-au extins, si acum organizeaza tururi educative pentru oricine doreste sa afle mai multe despre aceste fiinte.