Oameni Istorie Locuri Embera Multumiri

Ma tot gandeam cum sa-mi incep multumirile pentru evenimentul intamplat aseara, vernisajul expozitiei de fotografie Embera. Si in timp ce scriam aici, m-a sunat domnul director al muzeului din Slobozia sa ma felicite si sa-mi multumeasca pentru intregul eveniment! Wow!

E bine ca uneori sa-i faci constienti pe oameni de ajutorul primit din partea lor. Asadar, acesta este un articol in care voi multumi tuturor celor implicati in realizarea vernisajului expozitiei de fotografie Embera. 

Comunitatea Embera

Trebuie sa incep cu oamenii buni si luminosi din comunitatea Embera, care ne-au primit in mijlocul lor si ne-au impartasit stilul lor de viata. Mecha si Claudio, cei doi conducatori ai satelor Tusipono si Parara Puru, ne-au prezentat putina istorie, cateva din mestesugurile lor si cateva dansuri traditionale, ne-au omenit cu fructe delicioase si mancarea lor traditionala, ne-au invitat sa exploram imprejurimile satului, povestindu-ne cate putin din credintele lor. M-au captivat  si recunosc ca sunt si mai curioasa sa cunosc aceasta comunitate la un nivel mult mai profund. Printre altele, vizita in aceasta comunitate mi-a deschis apetitul catre cunoastere a lumii si m-a facut sa constientizez nevoia de explorare  ce locuia in mine de pe vremea cand eram mica si voiam sa devin egiptolog. Intreaga comunitate Embera, iti multumesc!

scara

Bustean sculptat pe post de scara, cu rol de a alunga energiile negative pe care le pot aduce unii vizitatori in satul lor

Muzeul Judetean Ialomita

Urmeaza sa trec in lista mea de multumiri la domnul director al Muzeului Judetean Ialomita, domnul Florin Vlad, care a fost atat de receptiv la propunerea mea. Totul a inceput cu un email pe care l-am trimis pe adresa muzeului, in care m-am prezentat ca originara din Slobozia, mi-am descris pasiunea si am explicat de ce vreau sa fac aceasta expozitie in incinta muzeului. Dumnealui a fost foarte deschis si astfel am inceput o colaborare care m-a imbogatit (nu, nu financiar!). M-a ajutat si indrumat cu sfaturi pe care le-am aplicat in organizarea expozitiei si mi-a sugerat sa fac un curs, sa ma specializez, daca tot am pasiunea aceasta de a explora lumea. Asa ca astazi studiez antropologia la SNSPA, un domeniu pe care il descopar din ce in ce mai fascinant, datorita dumnealui. Sunt totodata recunoscatoare pentru ajutorul acordat de oamenii muzeului, care au avut o energie foarte buna si au fost foarte saritori. Domnule director, va multumesc dumneavoastra si intregii echipe a muzeului!

Ea este Dana, prietena mea

Apoi urmeaza Dana Cucos, prietena mea care m-a ajutat in trecut cu partea de comunicare a expozitiei de fotografie Respirari. Am sunat-o sa o intreb daca ma poate ajuta, apoi i-am trimis si ei un email in care i-am descris cum am ajuns sa-mi doresc sa fac aceasta expozitie la muzeul din Slobozia. I-am povestit cum intr-o zi de vara eu si iubitul meu am facut o vizita la muzeu. Am remarcat sala de expozitii temporare si am avut un moment in care am constientizat ca s-au aliniat toate planetele: eu aveam sufletul plin de oamenii Embera pe care simteam sa ii arat tuturor, iar muzeul de istorie are ca tema centrala expunerea de obiecte vechi ale unor civilizatii ce au umblat pamantul inaintea noastra. Atunci expozitia mea, care este o descriere fotografica a unei culturi ce exista astazi langa noi si care prezinta practic oameni si stilul lor de viata, mi s-a parut integrata perfect in peisaj. Dana m-a sunat la cateva momente dupa ce i-am trimis emailul si mi-a raspuns ca am reusit s-o captivez cu povestea mea. A sintetizat si organizat atat de frumos informatia pe care i-am pus-o la dispozitie si a reusit sa creeze un comunicat de presa atat de bun si incitant, ce a adus la vernisaj oameni de la televiziuni si radiouri, care pareau la randul lor incantati de produsul cultural pe care am venit sa-l prezint. Asadar, draga Dana, iti multumesc mult!

In familie

Cei apropiati m-au sustinut, incurajat si mi-au luat o mare parte de responsabilitati din grija. Parintii mei au alergat prin oras sa cumpere si sa pregateasca toate cele cu care ne-am omenit (folosesc acest termen, intrucat doar ce am constientizat importanta antropologica pe care o concentreaza; voi povesti cu alta ocazie despre asta). Va multumesc din suflet pentru asta, dragi parinti dragi! (nu, nu vedeti, dublu, e doar accentuat).

Bunica mea a facut o prajitura minunata, pe care am savurat-o dupa prezentarea proiectului. A venit cocheta, impreuna cu prietenele ei si mi-a admirat munca. Este mereu cu sufletul alaturi de mine. Iti multumesc din suflet, buna mea buna!

Surorii mele si sotului ei le multumesc, pentru ca ma sustin orice as face in demersul meu artistic. Au mereu un cuvant bun de spus chiar si atunci cand lucrurile nu-mi ies din prima si ma mai impotmolesc. Va multumesc, oameni dragi!

Iar iubitul meu a fost prezent in fiecare etapa a proiectului. Cel mai important este faptul ca ma sustine si imi da aripi in tot ceea ce imi doresc sa fac. Cand altii vin si ma impovareaza cu parerile lor despre cat de neimportant sau neserios este ceea ce fac (doar ma plimb, fotografiez, scriu, pe cand ei isi dau duhul prin birouri, intre betoane; cum poate fi ceea ce fac eu, o munca!?) el vine si intareste orice actiune a mea. Multe din realizarile mele nu s-ar fi concretizat fara el; de fapt realizarile mele sunt si ale lui. Si asta e cel mai important. Dar pe langa asta, ma ajuta cu designul fiecarui material pe care il scot pe piata, fie ca este  o carte de vizita, o invitatie, un afis, sau montaj de secvente filmate. Nimic nu este lasat la voia intamplarii, totul are un sens. Iti multumsc din toata inima, iubitul meu iubit!

N-as putea trece de la capitolul familie fara sa le multumesc parintilor iubitului meu, surorii lui si iubitului ei, care sunt mereu cu sufletul alaturi de noi!

Fotografie si alti ingeri

Oameni Istorie Locuri Embera

Publicul meu

Acum ajung la partea care primeste munca mea, care se lasa prinsa in povestile pe care le transmit vizual si uneori scris. Aceasta parte pe care indraznesc sa o numesc “publicul meu”, sunteti voi, cei ce ma incurajati sa fac in continuare ceea ce fac, privind, citind, distribuind mai departe o parte din lumea mea, fiind curiosi si deschisi la curiozitatile mele. Imi faceti o onoare! Gandurile voastre bune si energia voastra incurajatoare au fost cu mine intreaga zi, ieri. Si multumiri multe multe celor ce au reusit sa fie prezenti ieri, la vernisaj. Ma bucur ca ati venit, ca ati fost deschisi si curiosi, ca ati primit ceea ce am avut de oferit. Pentru mine conteaza enorm. Fac o plecaciune senina si calda in fata voastra!

Multumesc oamenilor din presa (televiziuni si radiouri) care au ales sa isi petreaca dupa amiaza in compania mea, a comunitatii Embera, a profesionistilor din cadrul muzeului si a oaspetilor de seama pe care muzeul i-a avut.

Inca sunt coplesita de emotii, si probabil voi mai edita acest articol pentru a introduce si alte multumiri. A fost o seara magica. Multumesc din suflet tuturor!

Oameni . Istorie . Locuri . Embera